Nebuloasa

On roller skates

Ganduri din tenebre

Eu cand sunt obosita, ma apuca frate cate o stare de aia tampita de-mi vine sa-mi iau campii. Nu-s buna de nimic, ma gandesc la toate tampeniile pamantului (si alea pe care le-am facut si alea care urmeaza sa se intample). Fac in mintea mea niste scenarii mai nasoale decat ale lui Tarantino, Stephen King si monstrii lui sunt la pitici pe langa calamitatile pe care mi le inchipui si asa mai departe. Astea sunt momentele in care recunosc fata de mine ca-s o panicoasa si jumatate, ca ma simt mai neajutorata decat dau impresia si ca da, nu-s de fier (desi par).
In momentul asta sunt ca miorita, aia cu „gura nu-i mai tace, iarba nu-i mai place”, pe ziua de azi am fost nemultumita care strica cheful tuturor (nu ca ar avea cineva chef de ceva, dar sigur nimanui nu-i lipsea o ciufuta care sa vina sa le faca ziua de luni neagra de-a dreptul). Ma enervez la orice vorba spusa mai putin mieros (am uitat sa precizez ca numai EU am voie sa fiu nervoasa, ceilalti trebuie sa vada asta si sa se poarte cu mine cu manusi), ma afund in rapoarte numai ca sa nu fie nevoie sa socializez si cred ca un pittbull ar fugi schelalaind daca mi-ar vedea privirea.
Ceea ce imi demonstreaza clar ca n-ar mai trebui sa pierd noptile, ca ar fi bine sa raman eu la iesirile cu prietenii mei si copiii lor, la uitatul de filme si citit.

PS: In cateva ore ajunge sora-mea la Timisoara, si asa ziceam eu ca mi-e dor de ea. Partea proasta e ca ea e si mai futirisita decat mine. Asa ca, cateodata, doua femei singure intr-un apartament nu e cel mai de dorit lucru.

iulie 28, 2008 Posted by | Calea (mea) Lactee | , , | 4 comentarii

Weekend nebulos

Mi-am inceput weekend-ul cu munca (nici n-as putea altfel), iar sambata seara, pusa pe chefuit dupa o saptamana de munca intensa, am mers la spectacolul Showtime din Bunker. Lume multa, agitatie, apare Veve cu gasca si incepe a ameninta ca daca nu-i place, pe mine ma va certa crunt :D. N-a fost cazul, toata lumea s-a distrat si s-a simtit bine.

Despre spectacol nu pot sa spun decat ca am ras cu lacrimi si m-au durut palmele de la aplaudat. Desi ii stiu deja de ceva vreme si mai cunosc unele momente pregatite de ei, felul lor de a se comporta pe scena este intotdeauna unic la fiecare show. Nu sunt vreun critic de stand-up comedy, nici nu cunosc foarte multe trupe de gen de la noi din tara, dar pot sa spun ca baietii astia sunt tot mai buni cu fiecare aparitie si s-au dezvoltat foarte bine ca trupa, bineinteles fiecare cultivandu-si personalitatea in stilul de interpretare: Neuronu – organizat si cu pareri bine definite despre ceea ce il inconjoara, Cristi – intelectualul zapacit care gaseste subiect de misto cam peste tot, Bordea – miserupistul aparent, al carui subiect favorit il constituie povestile despre el sau familia lui. Aplauze inca o data si speram sa mai vina sa ne mai incante cat de curand.

Ehee…spectacole, apoi chef in club, stat pana dimineata, duminica mi-a fost cam greu sa ma remontez, dar mi-am spus ca n-o sa-mi petrec duminica stand in casa asa ca mi-am luat o prietena si am plecat la lancezit in Piata Unirii, am mancat si am baut fresh-uri de toate felurile pana cand au mai venit si altii, ne-au luat de acolo si am plecat in alta parte (ne-a prins si ploaia intre timp, asa ca am ajuns la celalalt local uda leoarca, dar foarte fericita ca ma racorisem de la ploaie). Una peste alta, am ajuns acasa foarte tarziu (din nou), cu o carafa de vin in plus fata de ce bausem pana atunci, dar vesela ca am avut un weekend perfect. Aproape.
In poza, de la stanga la dreapta: masinutza lui Bogdan, Adrian, Remus, Daniel, Neuronu, Hermina, eu, Cristi, Blogovici

iulie 28, 2008 Posted by | Calea (mea) Lactee, Stelutze | , , | 4 comentarii